Cum iubesc bărbaţii - de Sorin Lavric

După 40 de ani, ochiul cu care sesisezi frumuseţea feminină îşi schimba acuitatea. Atenţia se mută de pe fenomenul pur erotic al femeii pe spectacolul estetic al fiinţei ei.

Nu mai vezi crupa, gâtul sau sânii, ci fizionomia. Reţii zâmbetul, nu mişcarea şoldurilor, te atrage expresia ochilor, nu zvelteţea gambelor. Retina se cultivă şi gustul se cizelează, şi ajungi să vezi amănunte cărora înainte nu numai că nu le dădeai nicio atenţie, dar nici măcar nu ştiai că există. Într-un cuvânt, vezi amprenta stilistica a femeii, adică tocmai acele gesturi ce o îndepărtează de standardul uniformizator al modei: îi vezi ticurile, scăpările şi toanele, şi te topeşti de plăcere savurându-i stângăciile şi slăbiciunile.

Detalii care altădată te scoteau din minţi prin iraţionalitatea lor vădită – de pildă, fluctuaţiile psihice, imprevizibile şi sacadate ca intemperiile vremii, le primeşti fără iritare. Ba chiar te împaci cu completă ei lipsă de consecvenţă raţională. Îmi amintesc vorba unei femei ajunse la senectute, a cărei opinie m-a izbit prin evidenta ei amuţitoare: „Nici o femeie nu e raţională. Cum poţi să crezi că cineva făcut să nască poate fi raţională?” No comment. Opinia ei.

Pe scurt, după o anumită etapă a vieţii începi să preţuieşti abaterile de la modelul frumuseţii, nu modelul. Înainte tresăreai la vederea unor arcuimi şi unduiri, a unor rotunjimi şi orizontale. Acum vrei o scuturare a părului, o legănare a gâtului şi un zâmbet însoţit de aura unei stări de spirit. Şi îţi dai seama că e obligatoriu ca erosul să treacă prin spirit, atâta doar că regula această elementară şi veche de când lumea ajunge să te revolte abia acum, dar nu fiindcă adevărul ei ar fi vulnerabil, ci fiindcă realizezi că femeia o ştia de la început, în vreme ce tu o descoperi la o vârstă când, sub unghi endocrin, ai intrat deja pe panta descendentă.

Şi tot acum, realizezi drama intimă a psihologiei masculine, invizibilă pentru femei: cizelarea ochiului bărbătesc după 40 de ani nu este atât rodul unei rafinări estetice, cât al unei deficienţe erotice. Ţi se schimbă bioritmul, ţi se modifica ciclurile neurohormonale. Te înţelepţeşti, fiindcă îmbătrâneşti. Devii estet fiindcă nu mai ai încotro. Te cizelezi din lipsă de energie. Şi ajungi să preţuieşti estetic femeia deoarece, sub unghiul vitalităţii, ea începe să te depăşească.

Morala? Este una uşor cinică şi destul de ironică la adresa bărbaţilor acestei lumi: trebuie să apară un handicap biologic ca spiritul să-şi intre în drepturi: trebuie să te lovească revelaţia decalajului fiziologic faţă de o femeie ca s-o poţi vedea în adevărata proporţie a frumuseţii ei.

Captivi într-o relație fără viitor

Deseori, motivați de dorința de a iubi, convinși că aceasta este persoana pe care am căutat-o întotdeauna sfârșim în relații care ne macină și întristează.

Dorința de a avea pe cineva alături, de a avea o familie a noastră este ceea ce determină pe marea noastră majoritate să rămânem în relații care o dată au mers și care acum ar trebui să se termine.

Fiecare își dorește să fie iubit, să poată oferi dragoste; toți avem un ideal al cum ar trebui să fie celălalt.

Nu în fiecare zi ai ocazia acestui întreg, iar atunci când se întâmplă, ai siguranța că va fi cu bucluc.

Ai să vrei să te îndrăgostești, o să ai ocazia să o faci, îți va plăcea, iar când te vei aștepta mai puțin, cine credeai că este perfect, a fi exact ceea ce ți-ai dorit dintotdeauna, va începe să te tragă la fund, să te umple de frustrare, să te lovească, să te facă să suferi, să omoare în tine dorința de a mai iubi, încrederea că merită să mai oferi dragostea ta.

Egoismul, disperarea de a hrăni propriul ego și părerea de a fi mai bun decât celălalt sunt ceea ce fac o persoană aparent ideală un eșec. Degeaba ai convingerea că este exact pe cine ai căutat dintotdeauna dacă de cine începi să te îndrăgostești este așa.

Când în fața unei astfel de situații, înțelege că orice vei visa, face sau spera, relația voastră nu va putea sfârși decât rău.

Incapacitatea de adaptare, de a fi deschis schimbării, de a evolua de la o stare la alta sunt piedicile care vor transforma relația voastră în una statica, una destinată destrămării.

A fi în doi presupune reguli pe care trebuie să le respectați, resurse consumate, idealuri sau așteptări complet diferite de cele atunci când singur. Lipsa unei atitudini pozitive din partea celuilalt te va duce în situația de a fi prizonier unei relații care, indiferent de ceea ce vei vrea sau cere, se va materializa sub forma aceluiași eșec, pierzându-ți timpul și consumându-ți resursele cu aceleași nimicuri.

Lipsa maturității, a unei viziuni comune și a obiectivelor pe termen lung sunt plumbul care va păstra o relație în stadiul ei imatur, incipient, mereu fadă.

Nu fi pradă naivității, nu te consola cu ideea că într-o zi va fi mai bine, poate altfel. Nu va fi! Nu astăzi, nu mâine, niciodată.

Chiar dacă tu vezi în celălalt un potențial deosebit, chiar dacă ai convingerea că celălalt este exact ceea ce întotdeauna ți-ai dorit; dacă celălalt se dovedește a fi pradă propriului ego, opus schimbării, mereu cu teamă și gândind mic, atunci renunță. Nu se merită să îți pierzi timpul, să îți distrugi abilitatea de a te îndrăgosti, de a dărui dragoste, rămânând alături de persoane incapabile să te prețuiască, să te respecte, să aibă încredere în tine, să te vrea mai important decât orgoliul sau obișnuinta lor de a fi mici.

Lumea este plină de persoane excepționale, iar tu meriți să primești dragoste, să trăiești experiența Dragostei Adevărate.

Ai tăria de a recunoaște atunci când într-o relație greșită, ai curajul și determinarea de a o termina, de a vrea de la viață ceea ce meriți, dragoste adevărată și împlinire alături de o persoană excepțională.

Hotelurile cu cea mai frumoasă panoramă

http://travel.descopera.ro/7089548-Hotelurile-cu-cea-mai-frumoasa-panorama

Capuccino, parfum şi multă iubire

   Spune întotdeauna ceea ce simţi şi fă ceea ce gândeşti. Dacă aş şti că asta ar fi ultima oară când te voi vedea dormind, te-aş îmbrăţişa foarte strâns şi l-aş ruga pe Dumnezeu să fiu păzitorul sufletului tău. Dacă aş şti că asta ar fi ultima oară când te voi vedea iesind pe usă, ţi-as da o îmbratişare, un sărut şi te-aş chema inapoi să-ţi dau mai multe. Daca aş şti că asta ar fi ultima oară când voi auzi vocea ta, aş înregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta odata şi înca odata pană la infinit. Dacă aş şti că acestea ar fi ultimele minute în care te-aş vedea, aş spune "te iubesc" şi nu mi-aş asuma, în mod prostesc, gândul ca deja ştii 

Gabriel Jose Garcia Marquez

    Te iubesc mult, cum n-am mai iubit niciodată şi tocmai de aceea plec pentru că, daca aş ramane visul s-ar transforma în realitate, în dorinţa de a poseda, de a dori ca viata lui să fie a mea. În fine, toate lucrurile care transformă dragostea în sclavie. E bine să avem grijă de ceea ce luăm cu noi din viaţa

Paulo Coelho

   E periculos să iubeşti! Iubirea e ca un drog. La început senzaţie de euforie, de abandon total. Apoi, a doua zi, vrei mai mult, încă nu e un viciu, dar îţi place senzaţia şi îţi închipui că o poţi tine sub control. Te gândeşti la persoana iubită vreme de două minute şi uiţi de ea vreme de trei ore. În scurt timp însă, te obişnuieşiti  cu acea persoană şi începi să fii complet dependent de ea. Acum te gândeşti la ea trei ore şi o uiţi doua minute. Dacă nu e langă tine, încerci aceeaşi senzatie ca şi drogaţii când nu îşi obţin drogul. În acel moment, aşa cum drogaţii fură şi se înjosesc ca să facă rost de ceea ce le trebuie, şi tu esti dispus să faci orice pentru dragoste 

Paulo Coelho

Sfântu Gheorghe a luptat în competiția ‘Capitala Verde a României’

   În weekend-ul trecut (8-10 octombrie)  orașul Sfântu Gheorghe a intrat în cursa pentru titlul de ‘Capitala Verde a Romaniei’ și a avut nevoie de locuitorii săi  care s-au mobilizat în ciuda vremii  nu prea prietenoase. Au voluntariat la acțiunile campaniei și comparând cu celelalte orașe, au adus cele mai multe DEEE-uri!

Aprox. 3 tone de DEEE-uri colectate!

În Piața Sfantu Gheorghe au cântat:

Vineri, ora 20.00: Vita de Vie si Iris

Sâmbată, ora 20.00: Tibi Scobiola Band si Simplu

VIȚA DE VIE

IRIS

 

IRIS

De ce se teme femeia la 30 de ani?

Se teme că trebuie sa ia o decizie pentru tot restul vieţii,  se teme de viitor şi îşi pune întrebări: ''o sa mă iubească mereu?, "o să fac faţă situaţiilor dificile?","mă va înşela?, "se va schimba iubi al meu când eu nu o să fiu tot timpul surâzătoare",''sunt pregătită să fac compromisuri?,"dar oare ştiu să fac?" 

Şi uite aşa porneşte zbuciumul interior...alţii chiar sânt fericiţi? cum au reuşit?

Grav, Julia...grav, femeia trebuie să fie sigură pe ea! <Serios?Unde scrie?>

Să lupte pentru iubirea ei, să privească încrezătoare, îmi zice o voce interioară, renunţă să mai fi copil, ai 30 de ani!! Ah..da chiar am.....cum a trecut vremea....

Iubesc şi sunt iubită ai să spui tu cititoarea.dar tot mă tem...ce poţi să-mi faci? 
Ei bine...eu nu pot să fac nimic pentru tine dar în schimb tu poţi să faci multe, poţi să începi prin a te descoperii pe tine, lumea nu se sfârşeşte dacă te hotărăşti să te laşi în voia sorţii, să-l accepţi şi pe el în viaţa ta. 
Strânge-l de mână şi îndrăzneşte, bucură-te de prezenţa lui, ştii bine că în lipsa lui ai vărsat lacrimi, la prima ceartă ţi-ai pus perna în cap! Încetează să-ţi mai plângi de milă, este viaţa ta..o poţi face minunată, învaţă să te bucuri de valuri...o să-ţi placă..ai să vezi.

Priveşte-l cu ochii tăi mari, inocenţi şi spune-i: DA, te vreau în viaţa mea

Acum că ai zis da, uite nu s-a sfârşit lumea, ai prins încredere în tine, i-ai oferit şi lui încredere, iar amândoi veţi paşii în vâltoarea vieţii, o să fie o peripeţie frumoasă, ca o călătorie...tu eşti prinţesa..el prinţul.

Încă mai ai îndoieli? Crezi că o să găseşti unul mai bun? Bun la ce? Într-o viaţă de om n-ai cum să-i cunoşti pe toţi, draga mea. Majoritatea au un defect, sânt fie căsătoriţi, fie indisponibili emoţional, răniţi în sufletul lor...de ce să alegi unul folosit, când poţi avea totul la picioarele tale.Ce vrei să faci , un studiu? Îţi spun eu că nu ţine.Tu ai unul şi bun....te iubeşte, il iubeşti şi asta  ar trebui să te pună pe gânduri.

Un zâmbet rebel de toamnă

Dap..a mai trecut o zi frumoasă de toamnă, picăturile de ploaie udă pervazul și scot un sunet linistitor.

Ah..mi-e dor de vremurile acelea..aș vrea să mai arunc o privire în trecut să mă încarc cu energie, ca să pot continua în prezent.Nu aveam griji......aveam bunici, aveam parte de  plimbări, răsfăț......toate unde s-au dus?

Vise, dorințe...toate sunt aici in mintea mea..le car cu mine cu gândul că într-o buna zi le voi duce la bun sfârșit alături de cel drag. Deocamdată nu-s pregatită și nici împacată cu mine însămi....Vă zâmbesc ștrengărește la 30 de ani și îmi etalez talentul de ''scriitoare" începand de azi.

Pupici!

Julia, Sf.Gheorghe 17 oct.2010

http://www.youtube.com/watch?v=Jzq85LMzZNk&NR=1